Din amintirile Trubadurului - Capitolul 2

Din amintirile Trubadurului - Capitolul 2

de Barbu Stefanescu Delavrancea



Pe acest drum si cu aceasta metoda, pornii in aforisme. Unele spun ceva, altele nu spun nimic. si totusi, insir inainte, caci, dupa cum am spus, omul, cand nu poate face ceva mai bun, filozofeaza.

- A izbi pe oameni, in genere, si indeosebi pe vrajmasii nostri, in ce au mai de respectat, este o patima pornita din egoism si dobitocie. Este o iluzie sufleteasca netrebnica a socoti ca noi cantam, vorbim ori scriem mai frumos decat ne este dat, morfolind, fara cuvant si convingere, roadele unui muzicant, orator sau scriitor. Vorbiti de rau cat va ia gura zborul vulturului si al randunelei, starpiti chiar daca puteti aceste pasari, si nu veti izbuti a face pe cocos sa zboare mai sus de streasina si de gard. Dar marimea slabiciunilor este atat de nemarginita, incat daca pietrele ar avea simt si grai, grauntele de nisip ar critica inaltimea muntilor.

- N-as voi sa ma intelegeti rau cand zic ca toti oamenii sunt rai; as dori o buna intelegere cand zic ca arare om e bun.

- De multe ori un om, dus pe ganduri, iti face impresia unui ocean linistit si intins, al carui fund e pururea ascuns de cerul vioriu, oglindindu-se in apele lui. Dar ce de stanci, ce de namol, ce de animale care furnica pentru existenta se ascund cu prisosinta sub acea velinta nemarginita! Sfasiati aparenta, si veti vedea daca linistea omului nu se aseamana cu linistea oceanului.

- Animalele nu invidiaza; invidia este o desertaciune omeneasca ce pedepseste instantaneu pe cel care o simte: ea este cea mai neindoioasa constiinta a inferioritatii.

- Cei care intr-o societate dezmatata sunt pentru paliative fac tocmai ca acei gradinari nepriceputi care, voind a vindeca raul de la radacina unui arbore, ii taie cateva craci uscate.

- Voiti sa stiti cat de fatarnici sunt oamenii de azi? Daca ati izbuti a pune in talerul unei balante toate juramintele lor, iar in celalalt o minciuna, pe loc ati vedea balanta intrand in echilibru.

- Limba celui viclean e mai fina ca panza paianjenului: si adesea oamenii sunt mai prosti ca mustele.

- Voiti glorie? Munciti, dar munciti mult: nu umblati s-o prindeti in cursa. Gloria e ceva mai mult ca un soarece.

- Politetea este primul dement al ipocriziei; ipocrizia este cea mai cocheta expresie a coruptiei.

- Libertatea pentru demagogi este un soi de balon; ii ridica, dupa cum il si umfla. Dar balonul lor e captiv; demagogii nu sunt nici cavaleri, nici priceputi: niciodata nu-i vor gasi carma.

- Pe adversar, cu cat il dai mai zdravan de pamant, cu atat esti mai sigur ca nu se mai scoala. Patima insa de multe ori e ca o minge: cu cat o trantesti mai tare, cu atat sare mai sus.




Din amintirile Trubadurului - capitolul 1

Din amintirile Trubadurului - Capitolul 2



Aceasta pagina a fost accesata de 2353 ori.
{literal} {/literal}