Citate Delavrancea
de Barbu Stefanescu Delavrancea
Omul mare este produsul unui popor intreg, culminand insusirile risipite in acest popor. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Oricat de superioara ar fi o inteligenta, ea are nevoie de sfat indelung pentru a organiza o idee reformatoare. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
O frumusete batoasa este o frumusete rea. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Tineretea, capital mic cu dobanda mare. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Iubirea-si are si ea farmecul si nobletea ei. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Nu este libertate posibila de lupta dreapta intre un nenorocit muncitor si un mare proprietar, cum nu ar fi intre un leu si un soarece. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Libertatea, gustata de mic copil, este viata insasi. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Oh! libertate, nimic nu e mai scump ca tine. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Nu exista lege omeneasca pe care oamenii sa nu o incalce, daca cei chemati cu paza legilor si apararea intereselor obstesti tolereaza aceasta si mai ales cand scopul legilor nu este ategoric consacrat. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Artistul mare trebuie sa lucreze chiar atunci cand lumea trece indiferenta si rece pe langa frumusetile lui, el trebuie sa se consume ca ales al neamului lui chiar cand drept rasplata va avea dispretul si saracia, oftica si ospiciul de alienati. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
O limba artificala intuneca mintea, taie avantul unui artist, imputineaza gandirea, tulbura priceperea dreapta si andaca, imprastie o spoiala de cultura drep adevarata cultura, impiedica progresul limbei, impiedica originalitatea si, in sfarsit atata, creeaza si intretine caste. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Limba poporului e vie. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Un cuvant nou si pe care limba unui popor nu-l primeste de la ea insasi ingreuiaza gandirea si fraza. Un cuvant nou este o disonanta ca sunet si o buturuga grea in jocul ideilor dintr-o fraza. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Cuvintele, cu cat se imbraca in strofe de sunete pompoase, cu atat au darul de a agita pe unii si de a intimida pe altii. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Stilul pentru cel care-i cunoaste secretele sale,e ste culoarea ce zugraveste gandurile noastre; este umbra si lumina, este dulceata sau groaza tabloului ce voim a infatisa. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Opera de arta este rezultatul a doi factori: autorul ei si mijlocul social in care se invarteste acel autor. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Poezia este exprimarea artistica a unei actiuni, fie actiune obiectiva, fie actiune subiectiva. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Poezia armonizeaza desenul si culoarea, ea da viata, ea da farmecul, ea reduce natura la notele esentiale, ea tine locul acelei vibratiuni pe care cu totii o simtim in mijlocul naturii, dar n-o putem retine, cu recea preciziune, indata ce am parasit natura. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Judecatorul suprem al operelor de arta, la urma urmelor, este numai poporul in care ele se produc. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Stiinta este depozitul de experiente si speculatiuni transmisibil si ereditar, si din aceasta pricina progresul stiintific este fara sfarsit. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Stiinta este depozitul de experiente si speculatiuni transmisibil si ereditar, si din aceasta pricina progresul stiintific este fara sfarsit. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Pasiunile ne inseala, lipsa lor ne dezgusta. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Libertatea, gustata de mic copil, este viata insasi. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Uitarea e suprema mangaiere a tuturor, si buni, si rai. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Am iubit florile si animalele, ele mi-au hranit sufletul si mintea. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Mizeria unita cu nedreptatea si cu birurile aprind revoltele unui popor. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Prostia pandeste mintea omului cum pandesc lupii razna oilor. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
A pricepe tot sau a nu te sinchisi de nimic, aceasta este singura taina a vietii. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)
Doamna Tana: M-am deprins de la parinti sa fac ceea ce voiesc, daca ceea ce voiesc se cade sa voiesc. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Omul e sarac numai cand doreste ce nu are si nu se multumeste pe ce are; cine ravneste la bunul altuia numai cinstit nu este, ca, de-ar putea, l-ar fura; bine e sa ramai intr-ale tale. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
O clipa de fericire mincinoasa, stinsa intr-o clipa, e o nefericire cu mult mai mare si mai adanca decat toate lucrurile vaicarite in gura mare pe la raspantii. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: il ridica dupa cum il si umfla. Dar balonul lor e captiv, demagogii nu sunt nici cavaleri, nici priceputi: niciodata nu-i vor gasi carma. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Natiunea nu este o intovarasire economica de productie si consum, nu este o juxtapunere de indivizi cu interesele lor subiective si egoiste, ci este un mare suflet rezultand din sufletele tuturor, stransa impreuna de amintirile trecutului, de primejdia prezentului si aspiratiile viitorului. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Arta - dar adevarata arta - este tarmuita in granitele etnice ale unui popor si este unica granita a sufletului unui popor. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Romania e patria noastra, a tuturor romanilor. E Romania celor de demult si-a celor de mai apoi. E patria celor disparuti si a celor ce va sa vie. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Sub castanii din via parasita, mai multi copilasi, in camasi albe, ma inconjurasera. Stam pe pamantul cald, cu mainile sub cap, privind adancul cerului albastru, si povesteam. O fetita imi sorbea cuvintele, dand intr-o parte si alta, pletele negre ce-i acopereau ochii ei mari si verzi... (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Nu este onest acela care nu inseala de frica legilor, ci acela care nu inseala de respectul lor. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Patria este pamantul plamadit cu sangele si intarit cu oasele inaintasilor. Pentru ca sa fie o patrie, trebuie mai intai sa fie religia stramosilor, sfanta cuminicatura a sufletelor calde adoratie a acelora, care au fost si nu mai sunt decat tarana si oase.
Petru Rares: si dreapta mi-e draga, si stanga mi-e draga, si amandoi ochii cu lumini adanci, si parul tau rotunjit pe spate si involt ca un fum auriu, si gura ta cu buze ca macesea, si mijlocul tau ca trestia de balta, si mersul tau usor ca de presura, si toata fiinta ta... (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Stefan cel Mare: Tineti minte cuvintele lui stefan, care v-a fost baci pana la adanci batranete... ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea si nu este a noastra, ci a urmasilor urmasilor nostri in veacul vecilor!... (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Un om poate gresi, caci asa este omul, perfectibil, iar nu perfect, corigibil, iar nu infailibil. in politica, in arta, in literatura, in critica, in filosofie si in stiinta, omul greseste si pentru aceasta, nici calea adevarului nu i se inchide, nici aceea a reabilitarii. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Cate focuri, cate lumanari si cate vapaite n-ai ars, poveste, si toate s-au stins, si multe se vor aprinde ca sa se stinga iarasi, numai tu, poveste, nu te vei stinge decat cu cel din urma om... si numai acela va sti bine ca lumea asta a fost o lunga si aceeasi poveste. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Neghinita era frumos ca o piatra scumpa; si era mic cat o neghina; si avea niste ochisori ca doua scantei albastre, si niste maini si picioruse ca niste firisoare de paiajen. Batrana dadu sa-l sarute. Neghinita, tasti pe nas, tasti iar pe mana! (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Un poet al neamului romanesc a zis ca viata omului se leaga de idei ca si iedera de arbori. Iedera, care de altfel s-ar tari pe pamant, se agata si se leaga de arbori, pentru ca sa se sustina si sa se inalte, caci fara de idei inaltatoare, viata ar deveni un nonsens si s-ar tari totdeauna pe locurile cele mai joase. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Cand inima e spre rele, apoi velinte de flori sa-i semeni, ca tot ciulini si palamida da si, de n-o gasi in miere fiere, iepuri la biserica, caini cu covrigi in coada si apa Dunarii prin curtea vecinului, atunci e atunci, sa te mai tii, Parleo, ca nu-si mai vine in voie macar de i-ai da tot maruntisul si pe deasupra si toiagul lui voda pe spinare. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Patria se sprijina pe fiii ei precum coroana unui pom pe tulpina si radacina lui. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Frica e a trupului: trupul tremura. Curajul e al sufletului: sufletul n-are cum sa tremure. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Orice-am face, nu scapam de legea de arama care ne apleaca fatal in fata trecutului. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Tinerete, capital mic cu dobanda mare. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Omul acela e mai tare, care-si cunoaste mai bine slabiciunile sale. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Una din cauzele care tulbura norma vietii simple este, fara indoiala, banalitatea cu noroc. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Cei mai nedrepti sunt cei care vorbesc cu patima... (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Oamenii, cand n-au ce face, se-apuca de galceava. Se dau la vorba, si destul e unul s-o apuce anapoda, ca cearta e gata. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
La raspantia cailor singuratice, unde calatorul e minune si glasul omului poveste, o coliba, dusa pe jumatate in pamant, sta locului neclintita. (Barbu Stefanescu Delavrancea)
Citate Delavrancea
Aceasta pagina a fost accesata de 2985 ori.
