Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu Delavrancea

Nascut la 11 aprilie 1858 la Delea Noua, Bucuresti ; decedat la 29 aprilie 1918 la Iasi

a fost un scriitor, avocat si dramaturg, unul dintre cei mai mare dramaturg al literaturii romane, autorul celebrelor drame din istoria Moldovei. A fost aparatorul lui Caragiale in celebrul proces de plagiat intentat de C.A. Ionescu

Primii ani

1858-04-11   Se naste din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si Iana (Ioana sau Ana), in satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului, cel ce avea sa-si puna amprenta asupra literaturii romane, Barbu Stefanescu Delavrancea. Petrece o copilarie frumoasa in preajma oamenilor simpli si mai ales in preajma tatalui.

1866 - 1869   Dupa ce ia primele lectii de scris si de citit de la dascalul Ion Pestreanu,de la Biserica Sf. Gheorghe Nou, Barbu Stefanescu urmeaza primele doua clase primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala Barbu Stefanescu Delavrancea) . Il va avea ca profesor pe Spirache Danilescu, om luminat, urmand ca in anul urmator sa treacă la Scoala Domneasca, pentru clasele a III-a si a IV-a. Studiaza cu invatatorii E. Becarian si Ion Vucitescu, in conditiile de rigoare ale internatului si ale scolii vechi in care se practicau pedepse aspre in caz de neascultare si de nerespectare a regulilor. In registrele matricole figura sub numele de Stefanescu Barbu.

1869 - 1870   Barbu Stefanescu este bursier la liceul Gheorghe Lazar, avandu-i ca profesori pe cei mai de seama dascali ai Capitalei de la acea vreme. Se face remarcat datorita talentului si a capacitatii sale de asimilare.

Adolescenta

1870 - 1877   Urmeaza cursurile Liceului Sfantul Sava. Atmosfera din internatul de la Sfantul Sava si imaginea adolescentului vibrand de pasiune vor fi evocate in nuvela Bursierul. Incep primele incercari sfioase in literatura ale tanarului licean.

Debutul literar

1877   Debutul in literatura al lui Barbu Stefanescu, elev in ultima clasa de liceul Sfantul Sava, cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga. Amintiri semnat Barbu. Critica primeste foarte bine aceasta incercare de afirmare a vlastarului literaturii romanesti.

Adolescenta

1877-09-01   Barbu Stefanescu se inscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Incepe sa publice versuri in ziarul Romania libera. Incepe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880 - 1882   Barbu Stefanescu publica in ziarul "Romania Libera" mai multe foiletoane intitulate Zig-Zag, semnate cu pseudonimul Argus.

1882 - 1884   Pleaca la specializare in Drept, timp de doi ani, la Paris.

1882-07-01   Barbu Stefanescu obtine diploma de licenta in drept cu teza "Pedeapsa, natura si insusirile ei", pe care o publica in acelasi an, semnata Barbu G. Stefanescu. Scriitorul isi va semna operele cu varianta definitiva Barbu Delavrancea , titulatura pe care si-o va mentine pana la sfarsitul vietii.

Maturitatea

1883-03-09 - 1883-03-15   Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil Zola, cu Sultanica, in "Romania Libera", semnat sub pseudonimul de Argus.

1884   Barbu Stefanescu va publica principalele sale opere cu pseudonimul Delavrancea, ca un omagiu adus inaintasilor sai vranceni.

1884   Reintors de la studiile din Franta, devine redactor la ziarele "Romania Libera" si "Epoca". Leaga o stransa prietenie cu Alexandru Vlahuta si Ion Luca Caragiale.

1885   Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica.

1887   Conduce pentru o scurta perioada revista "Lupta literara", in care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose.

1887   Delavrancea publica volumul de nuvele Trubadurul.

1889   Delavrancea incepe sa publice o serie de articole in care elogiaza picturile lui I. Andreescu si Nicolae Grigorescu.

1892 - 1893   Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, in locul lui V. A. Urechia, predand cursuri despre trasaturile specifice ale artei noastre populare.

1893   Ii apare volumul de povestiri Intre vis si viata.

1893   Incepe colaborarea la revista condusa de C. D. Gherea, Literatura si stiinta.

1899    Delavrancea este numit primar al capitalei.

1909   Are loc premiera piesei Apus de soare.

1909-12-01   Va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia Moldovei: Viforul.

1910   Are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei: Luceafarul. Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice.

1911   Are loc premiera piesei Irinel.

Ultimii ani

1912   Delavrancea este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej rosteste discursul "Din estetica poeziei populare".

1912   Are loc premiera piesei de teatru Hagi-Tudose.

1915 - 1916   Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice, indeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntandu-se insistent pentru intrarea Romaniei in razboi in vederea desavarsirii Marii Uniri, de partea Antantei.

Sfarsitul

1918-04-29   Retras la Iasi, se stinge in urma unui atac de cord in odaia sa, la varsta de 60 de ani, fiind foarte afectat de intorsatura pe care o luasera evenimentele de razboi din acea perioada . Scriitorul este inmormantat la Cimitirul "Eternitatea", din Iasi, pe Aleea Scriitorilor.



Learn more about u├žak biletleri ucuzucak at http://www.ucuzucak.com.tr If you are looking for google then learn more .