Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu Delavrancea

Nascut la 11 aprilie 1858 la Delea Noua, Bucuresti ; decedat la 29 aprilie 1918 la Iasi

a fost un scriitor, avocat si dramaturg, unul dintre cei mai mare dramaturg al literaturii romane, autorul celebrelor drame din istoria Moldovei. A fost aparatorul lui Caragiale in celebrul proces de plagiat intentat de C.A. Ionescu

Primii ani

1858-04-11   Se naste din parintii Stefan Tudor Albu si Iana, in satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului, cel ce avea sa-si puna amprenta asupra literaturii romane, Barbu Stefanescu Delavrancea. A venit pe lume intr-o familie cu 9 copii: 4 au murit de micuti, Nicolae (devenit avocat al Creditului Urban), Maria, Constandin (procuror de Dambovita, mai tarziu avocat in Regia Monopolurilor Statului), Uta (proprietara a carciumii "Leul si carnatul) si Barbu, mezinul.

1858-04-20   S-a oficializat botezul micutului Barbu, in biserica Delea Noua.

1864   Petrece o copilarie frumoasa in preajma oamenilor simpli si mai ales in preajma tatalui. Pe cand era copil, scriitorul purta o camasa scurta de panza liliachie, umbla descult, avea chipul prelung, o claie de par blond-aramiu in care rar intra pieptenele mamei. "Nu m-ai fi luat p-o imparatiedin poala bunichii si in serile cand fetele mari, cosind la gherghef spuneau cite istorii toate, sa ma fi batut nu m-ai fi virit in plapoma". De la Mos Doroftei si mos Tamaduianu mesteri povestitori si rapsozi neintrecuti invata micul Barbu sa zica balada lui Corbea si a lui Toma Alimos. Barbu se apropie de vestitul zugrav Burghelea. Zugravul Burghelea a fost cel dintai care a vazut inzestrarea naturala a tanarului Barbu spre pictura.

1865   Ia primele lectii de scris si de citit de la dascalul nea Nicuta Pestreanu,dascalul de la Biserica Sf. Gheorghe Nou iar acasa il are drept profesor pe fratele Constandin.

1866 - 1867   Barbu Stefanescu urmeaza primele doua clase primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala Barbu Stefanescu Delavrancea) . Il va avea ca profesor pe Spirache Danilescu. In registrele matricole figura sub numele de Stefanescu Barbu.

1868 - 1869   Barbu merge la Scoala Domneasca, pentru clasele a III-a si a IV-a. Studiaza cu invatatorii Eracliu Becarian si Ion Vucitescu, in conditiile de rigoare ale internatului si ale scolii vechi in care se practicau pedepse aspre in caz de neascultare si de nerespectare a regulilor. Invatatorul Eracliu Becarian era irascibil cu colegii, brutal cu elevii si banuit de alienatie mintala, in timp ce colegul sau Ion Vucitescu . lipsea regulat de la ore motivand "decesul unui membru al familiei" iar un alt coleg de catedra, invatatorul Hrist Ioanin era acuzat ca ucisese in bataie un elev. De aici si teama elevului Barbu de a mai merge la ore, transpusa in nuvela Domnul Vucea.

Adolescenta

1870-09-01 - 1871-06-01   Barbu Stefanescu este bursier la liceul Gheorghe Lazar, avandu-i ca profesori pe cei mai de seama dascali ai Capitalei de la acea vreme.

1871 - 1877   Delavrancea urmeaza cursurile Liceului Sfantul Sava. Se face remarcat datorita talentului si a capacitatii sale de asimilare. Barbu va locui la internat si va fi bursier, lucru care ii permite sa isi asigure imbracamintea si rechizitele scolare necesare gratuite. Saraciti de-a binelea, parintii lui Barbu parasesc locuinta din Bariera Vergului. Delavrancea se simte " injosit si rob", sentiment impartasit cititorilor in nuvela Bursierul. Este indragit din prima clipa de profesorul Vasile Stefanescu. Timp de doi ani, profesorul Vasile Stefanescu il invita la masa, ii cumpara din banii lui materialele necesare la desen, bilete la teatru ca raspalata pentru sarguinta cu care lucra zeci de planse in creion, acuarela, penita cu tus ori sepia. Barvu Stefanescu Delavrancea avea sa-si aminteasca de profesorul iubit peste ani " ... pentru acest om, de o perfecta umanitate, nu exista imposibilul in viata morala. Erai dator sa lupti in lumea fizica, dar erai dator, absolut dator, sa in-vingi in ordinea morala. Si sa ne intelegem: a in-vin-ge pentru el nu insemna a te pro-cop-si, ci a te cultiva, a fi un om de onoare si a ajunge la constiinta senina". Un alt profesor caruia elevul Delavrancea ii poarta respectul si admiratia este profesorul de istorie si geografie, Anghel Demetriescu. Incep primele incercari sfioase in literatura ale tanarului Delavrancea dar si independenta financiara platita modest la inceput: directorul Dimitrie A. Laurian intentionand sa scoata un ziar ii propune tanarului Barbu Delavrancea sa lucreze in redactie, avand in vedere usurinta redactarii si caligrafia impecabila.

1876-12-01 - 1877-09-01   Este o perioada extrem de dificila pentru tanarul Delavrancea: o duce foarte greu din punct de vedere financiar, "... cu degetele afara din ghete" asa cum avea sa-si aminteasca scriitorul mai tarziu.

Debutul

1877   debutul in literatura al lui Barbu Stefanescu, elev in ultima clasa de liceul Sfantul Sava, cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga. Amintiri. Critica primeste foarte bine aceasta incercare de afirmare a vlastarului literaturii romanesti " acest tanar poseda stofa unui poet (...) Limba e frumoasa, versurile bine modelate, cadenta si rima cu religiozitate pazite ..." Avea doar 19 ani!

Adolescenta

1877-06-01   Barbu Stefanescu Delavrancea si-a luat balacaureatul.

1877-06-09   Sub pseudonimul Barbu, publica o oda inchinata eroilor romani de pe campurile insangerate ale Bulgariei; Romania intrase in Razboiul pentru Cucerirea Independentei si obtine succese rasunatoare pe frontul de lupta.

1877-09-01   Barbu Stefanescu se inscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti.

1877-09-01   Delavrancea incepe sa publice versuri in ziarul Romania libera.

1877-12-01   Incepe sa tina prelegeri de istoria artelor si a culturii universale la pensionul particular condus de Elena Miller-Verghy, care-i devine protectoare si a doua mama. "Norocul a vrut ca unul din profesori sa prezinte mamei pe un tanar inca necunoscut, inzestrat cu un deosebit talent oratoric, propunandu-l pentru o serie de conferinte destinate cursului superior". Binefacatorul lui Delavrancea, era acelasi Dimitrie A. Laurian.

1880 - 1882   Barbu Stefanescu publica in ziarul "Romania Libera" mai multe foiletoane intitulate Zig-Zag, semnate cu pseudonimul Argus.

1881   Sub pseudonimul Sugra, publica patru foiletoane tiparite ulterior in brosura Un ministru, in care il ataca vehement pe V.A.Urechia, ministru al Instructiunii Publice.

1881-04-01   Petrece o vacanta la Breaza cu prietenul sau. Alexandru Davidescu. Aici este fericit "umblu descult si citesc la umbra unor nuci batrani, fara haina. Mi s-au obicinuit talpile sa ma sufere cum ma sufereau odinioara. Mananc mere necoapte si beau lapte foarte mult. Nu ma gandesc nicaieri, Pentru ce mi-as tulbura putinele zile de odihna, amintindu-mi de niste petreceri pe care - din mijlocul naturii - nu le invidiez de loc ..."

1882-02-01   Barbu Stefanescu Delavrancea sustine teza de licenta cu titlul Pedeapsa, natura si insusirile ei, fiind dedicata domnului Ioan Zalomith "rectorul Universitatii din Bucuresti, profesor de historia filozofiei". Ideea de baza a lucrarii de licenta a lui Barbu Delavrancea este posibilitatea utilizarii pedepselor in folosul progresului. "Omenirea propaseste in toate directiunile sfortarilor sale: in legi, in industrie, in comert, in moravuri, in stiintele abstracte ca si in cele aplicate, inlocuindu-se legi mai aspre cu unele mai blande, mai potrivite cu firea societatilor noastre, descoperindu-se mijloace de a subjuga natura, facandu-o - din stapana - sluga nevoilor noastre, unindu-se tara cu tara prin forta aburilor, pierzind simtirea din ce in ce din brutalitatea sa antica, ivindu-se stiinti noi ori largindu-se cuprinsul celor vechi si, oricit s-ar boci clasicitatea moderne pe cadavrul celei antice, artele luind un avint mai uman; aceasta propasire, ca o serie ce se prelungeste la infinit, este dreptul omenirii pentru ca este calea sa naturala, pentru ca pe aceasta cale se misca in taria unei inertii firesti ..."

1882-03-01 - 1884-08-01   Pleaca la specializare in Drept, timp de doi ani, la Paris. In toata aceasta perioada insa duce lipsa prietenilor si se resimte acut dorul de tara "la anu viu cu price pret - fie si pe jos - in tara. Am s-o colind de la un cap la altul. Mi-e draga. O iubesc caci o iubesc cu toate monstruozitatile si monstrii pe care ii hraneste...". Incepe sa studieze si limbile engleza si germana. Pentru a-si spori veniturile, Delavrancea este corespondent la Paris al ziarului "Romania libera".

1882-07-01   Barbu Stefanescu obtine diploma de licenta in drept cu teza "Pedeapsa, natura si insusirile ei", pe care o publica in acelasi an, semnata Barbu G. Stefanescu. Scriitorul isi va semna operele cu varianta definitiva Barbu Delavrancea , titulatura pe care si-o va mentine pana la sfarsitul vietii.

1882-12-31   Moartea omului politic francez, Gambetta. Cu aceasta ocazie, Delavrancea un asiduu admirator avea sa scrie "Moartea celui mai mare om al Frantei, ca orator, politic si minte vasta, proprie d-a infrina turpitudinile omenesti, m-a abatut, m-a descurajat, a marit scepticismul cu care ma lupt (...) Il iubeam. Mi-era un ideal pentru mai toate preocupatiunile bietii mele."

Maturitatea

1883-02-18   Lui Barbu ii apare nuvela Marioara, in paginile ziarului "Romania libera". Era semnata Argus.

1883-03-09   Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil Zola, cu nuvela Sultanica, in suplimentul ziarului "Romania libera". Nuvela este semnata cu acelasi pseudonim, Argus.

1883-04-01   Dupa aparitia nuvelei Sultanica, Delavrancea si Vlahuta incep sa corespondeze si vor pastra prietenia pana la moarte.

1884   Scriitorul isi va semna operele cu varianta definitiva Barbu Delavrancea , titulatura pe care si-o va mentine pana la sfarsitul vietii, ca un omagiu adus inaintasilor sai vranceni.

1884-08-01   Delavrancea se intoarce in tara, dupa aproape 3 ani de pribegie in Franta. In acest timp a vizitat Italia si Anglia, face popasuri la Budapesta si Viena. Avea in minte un plan: avocatura trebuia sa-i asigure existenta si sa-i dea prestigiul de care avea nevoie in societate, iar literatura sa aline ranile dureroase ale trecutului plin de lipsuri.

1884-10-30   Ca trimis al ziarului Romania libera, Delavrancea participa la banchetul Junimii de la Iasi. Aici il cunoaste pe dramaturgul Luca Caragiale, de care leaga o puternica prietenie.

1885-06-18   Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica.

1885-11-16 - 1886-01-23   Delavrancea detine postul de redactor-sef al noului ziar "Epoca", cand demisioneaza. Motivul: nu poate ramane printre cei care ii batjocoresc pe tarani.

1886   Pregateste numarul ilustrat al revistei Epoca : publica poezia Dalila de Mihai Eminescu si creatia proprie Zobie.

1886   Delavrancea colaboreaza la ziarul Lupta unde publica o serie de articole intitulate Lupta literara si zilnicele Cancanuri politice.

1886-01-26   Delavrancea sustine conferinta Retorica Poporului la Ateneul Roman.

1886-04-04   Intrunirea Junimii : Delavrancea citeste "novele originala" Trubadurul.

1887   Conduce pentru o scurta perioada revista "Lupta literara", in care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose.

1887   Delavrancea publica volumul de nuvele Trubadurul.

1887   Delavrancea o cere in casatorie pe Marya Lupascu, pe care o cunostea de 6 ani. Marya Lupascu era licentiata in matematica si filozofie, profesoara de pedagogie, autoarea nuvelei "Cea din urma iluzie" directoarea Pensionului modern, apoi directoarea Scolii centrale de fete. Vor avea 4 fete: Cella, Margareta (Bebe), Niculina Dona (Pica) si Henrieta (Riri).

1887   Delavrancea publica placheta independenta Linistea.

1887-12-02   Se naste primul copil al familiei Delavrancea - Cella. A manifestat inca de la varsta de 3 ani un mare talent pentru pian.

1888   Publica in ziarul "Vointa nationala" primul sau articol Conservatorism si neconservatorism. Delavrancea era inscris in Partidul Liberal.

1888   Se naste a doua fiica, Margareta (Bebe). A fost profesoara de filozofie si de limba franceza la Institutul Elena Doamna, membra a cenaclului Sburatorul.

1889   Delavrancea incepe sa publice o serie de articole in care elogiaza picturile lui I. Andreescu si Nicolae Grigorescu.

1890   Se naste a treia fiica, Niculina (Pica, Piculina). A absolvit Scoala de Belle-Arte din Bucuresti.

1892 - 1893   Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, in locul lui V. A. Urechia, predand cursuri despre trasaturile specifice ale artei noastre populare.

1892-11-01   Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii.

1893   Ii apare volumul de povestiri Intre vis si viata.

1893   Incepe colaborarea la revista condusa de C. D. Gherea, Literatura si stiinta.

1893   Delavrancea se imbolnaveste serios si medicii il trimit la Paris pentru tratament. Este insotit de fiica sa, Cella. La Paris dorea sa-i consulte pe dr. Charles Bouchard si dr. Potin, insa nu-i gaseste pe nici unul. Ajunge la un cunoscut neurolog, dr. Joseph Babinski care-i spune ca se va vindeca! Delavrancea suferea de surmenaj si se va instala la Geneva intr-un sanatoriu. Dupa o luna , revine in tara.

1893-12-19   Tine un discurs la Ploiesti cu titlul "Cestiunea nationala - Rolul si drepturile romanilor transilvaneni", care-i aduce mandatul de deputat de Prahova.

1894   Se naste ultima fiica, Henrieta (Riri) Delavrancea -Gibory, este o stralucita arhitecta.

1894   Delavrancea isi face debutul in Parlament ca deputat de Prahova. Timp de 2 ani, Delavrancea tine peste 56 de luari de cuvant in Parlament.

1894-08-09   Merge la baile de la Slanic Prahova.

1894-11-29   Delavrancea rosteste primul sau discurs in Camera, anuntand inca de la inceput ca va vorbi " in numele durerilor unui popor nefericit, cu tonul cu gesturile si cu spiritul aspru al taranului de la Dunare".

1895-03-17   Pornind de la problema ridicata de A.C. Cuza si C. Dobrescu-Arges, privind starea culturala a populatiei rurale, Delavrancea rosteste discursul Lumina tuturora in Parlament, atragandu-i atentia lui P.P.Carp " ca mizeria este un dascal periculos care poate rezolva masele contra acelora care refuza de a merge in tactul timpului."

1895-07-01   Sanatatea ii da din nou batai de cap, merge la Paris unde-l consulta pe dr. Babinski.

1895-07-10   Revine in Elvetia, pentru tratament in statiunea termala Loeche-les-Bains.

1895-08-10   Revine in tara. Cura nu-i folosise prea mult din cauza singuratatii.

1899-03-18   Delavrancea deminsioneaza din Camera, in semn de protest contra tradarii problemei nationale.

1899-03-27   Demisia ii este in sfarsit primita, dupa ce fusese refuza de doua ori. Delavrancea "declara razboi" primului ministru Dimitrie Sturdza " Steagul neamului nostru este in primejdie. Sa nu-l lasam in mainile lui Dimitrie Sturdza, caci in mainile lui dusmanii il vor sfasia si pangari. Din mandria si gloria lui de pana acum ne vom alege cu niste petice murdare. Si sub aceste petice nu vom putea trai : va trebui sa abdicam de la dreptul de a fi ca popor, caci nu e popor posibil cu infamia pe frunte." Si Dimitrie Sturdza a cazut.

1899-04-01   Delavrancea paraseste partidul National Liberal, hotarat sa renunte definitiv la activitatea politica.

1899-04-01   La insistentele lui Take Ionescu si ale fratelui acestuia, Victor Ionescu, Delavrancea intra in Partidul Conservator.

1899-07-12 - 1901-05-21   Delavrancea este numit primar al capitalei. Proiectul propus de amicul Caragiale : orchestra populara si teatru pentru locuitorii din Capitala si din comune mai indepartate nu se poate aproba din lipsa de fonduri. Obtine o pensie viagera pentru Bogdan Petriceicu Hasdeu. Participa, impreuna cu Caragiale, la sarbatorirea a 500 de ani de la nasterea lui Gutenberg, sprijina tipografiile si infiinteaza scoali pentru adulti in care se preda ortografia, punctuatia, gramatica si estetica; infiinteaza scoli pentru muncitori, incearca reabilitarea stilului arhitectonic brancovenesc in Bucuresti.

1900   Delavrancea reuseste sa concesioneze electrificarea liniilor de tramvai.

1900   Deputatul Ion Bratescu il acuza pe Delavrancea de neregularitati.

1901-05-21   Delavrancea este destituit din functia de primar, de catre C.C. Arion.

1903   Isi apara prietenul, arhitectul Ion Socolescu , acuzat de incendiu premeditat in scopul de a primi de la societatea de asigurari suma deosebit de mare cu care isi asigurase de curand casa. Curtea cu Jurati il declara pe Ion Socolescu nevinovat.

1903-04-01   Delavrancea isi ia o scurta vacanta din cauza sanatatii precare, indreptandu-se catre Atena.

1908-01-06   Delavrancea se afla la Focsani este ales deputat de Putna. In loc de discurs electoral, vorbeste despre poezie populara. Este aplaudat frenetic. Delavrancea avea sa-i scrie prietenului Caragiale, aflat la Berlin " ... am intrat in Camera si nu ma simt la locul meu: parca sunt un urs domesticit..."

1908-04-01   Delavrancea face o croaziera, vizitand Constantinopole si Prinkipo.

1908-06-01   Delavrancea se retrage la Goesti si incepe sa scrie drama Stefan cel Mare.

1908-06-01   Publica basmul Stapanea odata ...

1908-11-22   Delavrancea a citit piesa sa de debut in dramaturgie - Apus de soare - la Emanuel Miclescu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie, pana la ora 2 noaptea. De fata este si Titu Maiorescu care nota "Actul I splendid, apoi scade intensitatea de tot, actul 4 de prisos si imposibilele scene: rana de la piciorul lui Stefan arsa cu fier rosu de sfaraie carnea, el apoi imbracand cisma, iesind sa taie capul la trei boieri si venind in scena cu sabia plina de sange etc.etc."

1909   Are loc premiera piesei Apus de soare.

1909   In timpul rascoalei taranesti, Barbu Delavrancea se afla impreuna cu sotia, fiicele si personalul de serviciu la Goesti, langa Tirgu Frumos, la conacul nepotilor Eugen, Luciu Stefanescu si Mihail Suhatianu.

1909-02-04   Are loc premiera piesei Apus de soare. Comentariile rautacioase nu intarzie sa apara " Piesa d-lui Delavrancea e shakesperiana"; "... e cea mai nula din cite s-au jucat la noi vreodata"; "sint contraziceri in tesatura piesei si neadevaruri".

1909-07-08 - 1909-08-01   Delavrancea redacteaza in 3 saptamani a doua parte a Trilogiei Moldovei - Viforul.

1909-11-06   In ziarul Viitorul, se anunta ca Delavrancea si-a citit piesa la Teatrul National. "Impresia generala: pana acum in limba noastra dramatica nu s-a scris o drama atit de puternica".

1909-12-01   Va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia Moldovei: Viforul.

1910   Piesa Apus de soare este prezentata pentru premiere la Academia Romana. Ajungand la istoricul I. Bogdan acesta releva faptul ca Delavrancea a atins cel mai inalt grad de perfectiune artistica in limba romana si propune sa i se acorde premiul Nasturel, in valoare de 4.000 lei.

1910-07-01 - 1910-08-01   Delavrancea definitiveaza ultima parte a Trilogiei Moldovei -Luceafarul.

1910-12-09   Are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei: Luceafarul.

1910-12-26   Noua revista romana consemneaza "Mare succes. Drama planeaza deasupra persoanelor, caci este drama soartei si istoriei Romaniei insasi. Personajul trilogiei este Moldova."

1911 - 1912-04-19   Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice si al Comunicatiilor. In timpul mandatului sau, Delavrancea hotaraste prelungirea multor linii de cale ferata, infiinteaza trenuri noi.

1911-08-24   Invitati la Rasinari sa-l vada pe Aurel Vlaicu. Delavrancea vine insotit de fiica sa, Cella, de prietenii Vlahuta, Caragiale, Stefan Octavian Iosif si Octavian Goga.

1911-10-01   Delavrancea participa cu intregul guvern la jubileul Universitatii din Iasi.

1911-12-13   Are loc premiera piesei Irinel.

Ultimii ani

1912-05-22   Delavrancea este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej rosteste discursul "Din estetica poeziei populare". Cu modestie, Delavrancea considera ca "... sunt altii cu merite literare mai de seama decat ale mele. Caragiale, care a zugravit nepieritor tipurile lui mai populare ca ale oricarui altuia, Vlahuta, care a turnat in bronz inscriptiunile lui de adevarat poet, Cosbuc, care a deprins dintr-un ghiers al poporului roman strigate si poeme de cari suntem mandri..."

1912-06-01   Delavrancea pleaca la Karlsbad pentru a-si refacere fortele.

1912-06-19   Delavrancea lucreaza la nuvela Hagi-Tudose, pe care o va finaliza pe 14 iulie, dupa aproape o luna.

1914   Termina drama A doua constiinta

1914-11-09   Delavrancea, in calitate de vice-presedinte al Ligii culturale, sustine intrarea in razboi de partea Antantei.

1915 - 1916   Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice, indeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntandu-se insistent pentru intrarea Romaniei in razboi in vederea desavarsirii Marii Uniri, de partea Antantei. " In 1915, in contra neamului nostru, se urzeste pe fata, cu bani, cu spioni si cu o armata de adunatura, incaputatade pe unde au putut, pregatindu-se incercuirea noastra si desigur si stergerea romanilor din istoria lumei acesteia. Si dta, d-le Bratianu, gainezi in varful piramidei noastre sociale, asteptand ca germanii sa se impresoare, sa ne dezarmeze cu cizma lor brutala? D-ta dormi, d-le Bratianu? (...) Trezeste-te, d-le Bratianu, si vino degraba cu decretul de mobilizare si vei vedea un popor intreg si mandru, ca un codru batran de stejari, rechemat la viata de vijelia care ne ameninta". Ziarele adversarilor politici ii ironizeaza pentru "pletele lungi", pentru "mustatile razboinice" pentru tinuta sa putin ingrijita, insa Delavrancea le raspunde cu dispret " Eu, d-le Bratianu, nu ma uit la hainele potrivnicilor mei, ci-i privesc drept in fata. De vor fi avand pete pe haine, la Falk ... Spalatorie chimica ... cu cinci lei, ca noi .. Dar cind ii vaz cu pete pe obraji, intorc capul si nu mai crez in minunile chimice ale lui "Falk". Asemenea obraji se pot incalzi, dar spala niciodata."

1915-01-24   Invitat de presedintele societatii Tinerimea romana sa vorbeasca despre insemnatatea zilei, Delavrancea o defineste ca pe "o taina a sufletului nostru, nu o sarbatoare civila ... 24 Ianuarie este sarbatoarea iubirei de Patrie, a puterei de a ne crea o Patrie."

1916-02-01   Studentii din Bucuresti si Iasi declara greva, cerand iesirea din neutralitate, iar Virgil Arion, cunoscut filogerman, este huiduit pe strada de studentimea ieseana. Si Romania iesea din neutralitate abia peste patru luni, la 15 august 1916. Flacaii Romaniei porneau la lupta cu flori la chipiu si flori la baionete, cantand "La arme" si "Desteapta-te romane". Delavrancea pleaca sa vada locul dezastrelor, viziteaza zilnic pe cei 250 de raniti din spitalul improvizat in Scoala centrala de fete in care familia scriitorului avea grija de raniti.

1917   Lui Delavrancea i s-a incredintat conducerea Ministerului Comertului si Industriei.

1917-05-06   Delavrancea este ales membru in comisia insarcinata cu elaborarea proiectelor privitoare la modificarea articolelor din Constitutie, supuse revizuirii din cauza stirbirii teritoriului tarii.

1917-06-09   Tine cel mai aplaudat discurs Pamant si drepturi. Tine piept generalului Averescu si lui Ionel Bratianu, care nu intelegeau sa respinga categoric orice incercare de negociere cu dusmanii.

1917-10-20   Delavrancea este in lacrimi. Moare Niciolae Filipescu "Lacrami. Jale. Vorbele ingheata in cap si pe buze..."

1917-11-01   Moartea generalului erou Dragalina il afecteaza profund pe Delavrancea. Impreuna cu Octavian Goga si Nicolae Iorga discuta problema razboiului. Bolnav, Delavrancea pleaca din nou in linia intai a frontului, sa vorbeasca ostasilor.

1918-01-31   Guvernul Ionel Bratianu, din care Delavrancea facea parte ca ministru de Comert si Industrie, se retrage. Delavrancea spunea "Se cuvine sa jertfim ceea ce este trecator, permanentului ... Eu ies din Guvern. Pacea separata a Romaniei eu nu o iscalesc."

1918-02-24   Delavrancea se prezentase generalului francez Berthelot si-i citise o adresa atat de emotionanta ca acesta ii raspunsese lacrimand.

1918-02-25   Ziarul Romania trece sub conducerea maiorului Petrescu si a lui Mihail Sadoveanu. In paginile ziarului, generalul von Hranilovici publica lista neagra a celor ce trebuiau ucisi, printre care si Delavrancea.

Sfarsitul

1918-04-09   Delavrancea are un atac puternic de anghina pectorala si uremie. Venit de urgenta la Barlad, Vlahuta nota "Cu parul rfesfirat pe perna lui si cu barba crescuta, era ca Stefan cel Mare din piesa lui, pe patul de moarte. Poate ca era si o tainica intrudire, mai tare decat vremea, intre aceste doua mari suflete reprezentative pentru care dragostea de neam si tara a fost o adevarata religie ..."

1918-04-28   Ora 23.30, doctorul Radu Dona nota "Vin acu de la Ticu. Sarmanu Ticu pierde fortele, desi lupta si rezista admirabil, cedind fatalitatii viata lui numai cu milimetru. Pentru ce longevitate era cladit acest organism ..."

1918-04-29   La ora 2.30 noaptea se stinge in strada Pojarniciei din Iasi scriitorul Delavrancea, in urma unui atac de cord. Avea doar 60 de ani!

1918-05-01   In prima zi de mai, Delavrancea este dus catre Cimitirul Eternitatea, acolo unde avea sa-si doarma somnul de veci. Este inmormantat pe Aleea Scriitorilor. La slujba de inmormantare au vorbit Octavian Goga, Take Ionescu, Robert de Fles. L-au inmormantat nu departe de soldatii morti in lupta. A murit in razboi ca un brav ostas!



Learn more about u├žak biletleri ucuzucak at http://www.ucuzucak.com.tr